166 de ani de la nasterea marelui nostru poet, MIHAI EMINESCU

La 15 ianuarie  2016 elevii Scolii Gimnaziale ”Constantin Brancoveanu”, sub indrumarea doamnelor profesoare de limba si literature romana  Moldoveanu Carmen si Dinu Ana-Maria, au marcat nasterea poetului national Mihai Eminescu.

Impartiti in trei grupe, Mihai Eminescu, Veronica Micle si Ion Creanga, elevii si-au desfasurat activitatea sub forma unui concurs, care i-a antrenat pe elevi si le-a stimulat spiritul competitiv, acestia evaluandu-si cunostintele referitoare la viata, activitatea si opera literara a marelui om de cultura, Mihai Eminescu. Grupele castigatoare au primit premii, diploma si demne de carte.

 Anul acesta s-au implinit 166 de ani de la acea data. Mai putin cunoscut este insa faptul ca 15 ianuarie a fost aleasă si ca Zi a Culturii Naționale.

La 16 noiembrie 2010 a fost adoptat un proiect de lege, prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naționale.

Și în alte țări europene, Ziua Culturii Naționale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. De remarcat este faptul ca autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Este al şaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, fiică de stolnic din Joldeşti.A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postum drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Această stare o evocă cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (,,Fiind băiet…” sau ,,O, rămâi”).1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, ,,Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti” , in care apare şi poezia ,,La mormântul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici. La 9 martie debutează în revista ,,Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia ,,De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale.

     Din 1866 până în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I.L.Caragiale. Continuă să publice în ,,Familia”, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,,Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană.Devine bun prieten cu Ion Creangă  pe care îl introduce la Junimea.Este cunoscută legătura dintre Veronica Micle si Mihai Eminescu,ambii născuți în același an,1850,și ca o ironie a sorții…ambii dispăruți din viață tot în 1889. N-au fost căsătoriți niciodată, dar dragostea lor a fost profundă.”Îngerul blond” vine la Iași cu mama sa din Năsăud și termină gimnaziul în iunie 1863. La examen este asistată de rectorul Universității din Iași,Ștefan Micle. Vrăjit de frumusețea fetei o cere în căsătorie, deși este mai în vârstă cu 30 de ani decât ea, Veronica devenind doamna Micle la doar 14 ani.

      În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doc-torului Şuţu, apoi la un institut pe lângă Viena. În decembrie îi apare volumul ,,Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu  ( e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). Anii dintre 1883-1889 sunt ani de boală, cu reveniri şi recăderi din ce în ce mai dese. Practic, nu scrie nimic sau foarte puţin. Mihai  Eminescu se stinge din viaţă la 15 iunie 1889 ,în zori la ora 3, în casa de sănătate a doctorului Şuţu. Este înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu.   

       În acest moment,Veronica se retrage la Mănăstirea Văratec. Tulburată de pierderea ”Eminului”său, ea înghite un flacon de arsenic, prin moarte socotindu-se logodită cu Eminescu pentru veșnicie.

În cartea dedicată vieții lui Mihai Eminescu, George Călinescu a scris: ''Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale''.

Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că ''fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci" (Tudor Vianu).